sâmbătă, 28 februarie 2009

De ce se strică drumurile noastre toate în timp record?

Adam Boer

Răspunsul este scurt şi cât se poate de simplu: pentru că drumarii nu respectă tehnologiile şi standardele din domeniu. Şi de ce nu se respectă tehnologiile şi standardele din domeniu? Pentru că primarul reales şi funcţionarii lui nu verifică respectarea lor. De ce nu respectă majoritatea firmelor benevol tehnologiile şi standarde? Pentru că prin nerespectarea tehnologiilor şi standardelor pot să reducă costurile şi implicit pot să-şi mărească profitul... De ce lasă primarul şi funcţionarii lui ca drumarii să-şi facă un profit atât de mare?

Prima problemă apare cu materia primă. Ştiaţi de exemplu că în judeţul Satu Mare nu există nici o carieră de piatră care să livreze material constant corespunzător pentru drumuri? Sunt filoane de roci care ar livra piatră corespunzătoare pentru fundaţie de drum, dar la exploatare se amestecă piatra bună cu piatra slabă şi chiar şi cu pământul decapat… Dacă nu ceri altfel :)

Marea problemă a rocilor din care sunt făcute Munţii Oaşului şi Gutâiului este că au intarcalate filoane care nu rezistă la cicluri de gheţ şi dezgheţ - care se sfărâmă repede şi se transformă într-un material argilos. Cea ce vedeţi voi pe drumuri nou asfaltate sub formă de porţiuni fisurate, asemănătoare pielii de elefant, sunt locuri unde a cedat fundaţia.

Este de ajuns ca fundaţia să se lase numai cu 1/2 cm şi deja se crapă asfaltul de deasupra. Fenomenul se amplifică iarna când asfaltul devine rigid şi se fisurează mai uşor. În fisurile la început invizibile cu ochiul liber se infiltrează apa care la primul gheţ se dilatează şi puşcă asfaltul - apar craterele bine cunoscute.

Fundaţia poate să cedeze nu numai din cauza materialului slab, dar şi din cauza necompactării corespunzătoare. Există standarde în domeniu care prescriu gradul de compactare în funcţie de clasa drumului şi aparate cu care se poate testa compactarea. Mă întreb, oare de câte ori au văzut străzile noastre noi astfel de aparate de testare şi de câte ori au fost luate şi analizate probe din fundaţie înaintea asfaltării? Răspunsul cred că bănuiţi cu toţii.

Profilul longitudinal şi transversal al drumuluie se execută şi se verifică în mod normal înainte de asfaltare. Cu alte cuvinte acele înclinaţii care permit scurgerea apei de pe carosabil se modelează din fundaţie cu utilajul care se numeşte “greder” şi nu din asfalt. Şi de ce bălteşte apa de obicei între două guri de canal? Pentru că gurile de canal sunt din beton şi nu se lasă când trece peste ele repartizorull (utilajul care întinde asfaltul), iar pe porţiunea între două guri de canal fundaţia necompactată se lasă sub greutatea utilajului.

Ajungem cumva, neverificat sau verificat ochiometric, la asfaltare şi urmează problema următoare. Cea mai apropiată carieră de Satu Mare care livrează criblură pentru asfalt este la Poieni în judeţul Cluj la cca. 180 km. Distanţa face ca materialul să coste la Satu Mare dublu faţă de preţul la poarta carierei. Puteţi să vă daţi seama cât de mare este tentaţia firmelor de a reduce costurile şi a mai băga în “cratiţă” şi altceva în afară de criblură de Poieni: de exemplu pietriş de Someş cu cornuri rotunde sau alte materiale necorespunzătoare.

Asfaltul se fabrică din criblură care satisface standardele din domeniu, din bitum şi adaosuri diferite după o reţetă bine stabilită în funcţie de destinaţia asfaltului şi în funcţie de criblura disponibilă. Este strict interzisă întroducerea materialului rotund (pietriş) în mixtura asfaltică pentru că destabilizează asfaltul - pietrişul se dizlocă din asfalt sub greutatea maşinilor. Dacă pui prea mult bitum, mixtura asfaltică devine moale… nu se fisurează uşor, dar se deformează vara când asfaltul se încălzeşte. Dacă pui prea puţin bitum, criblura se dezlipeşte din mixtura asfaltică.

Să presupunem că o firmă a trecut toate hopurile tehnologice enumerate mai sus: sub repartizor se întinde o fundaţie din piatră corespunzătoare şi perfect compactată şi se livrează mixtura asfaltică din cea mai bună criblură după reţeta unui maestru bucătar… dar din nefericire cu temperatura prea scăzută. Totul degeaba.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Ce putem spune ? --pacat ca se pierd banii ,ar trebui mult mai multa atentie ,dar din pacate interesele sunt altele banuiesc.Putem sa-i multumim PRIMARULUI pentru aceste drumuri si din pacate pentru cele viitoare.Claudio

TreXeL spunea...

io nu stiu de ce se strica, ar trebui sa raspunda firmele carora li s-au stricat drumurile... imi pare rau, la mine nu e cazul :D

Satmareanu spunea...

@Trexel
Da ne lasi?

@Adam
Drumurile se strica de nervi. Parerea mea.

Brutus spunea...

@Satmareanu

Nervi se strica de drumurile Satmarului...

Satmareanu spunea...

@Brutus
Bun si asa. :)